Alimentatia si sistemul imunitar

Anumite cercetari de statistica alimentara realizate recent la nivel european au confirmat faptul ca persoanele care consuma frecvent salate proaspete si fructe, si care, in plus, nu sunt supuse la stres, se confrunta mult mai rar cu boli infectioase decat media populatiei, in timp ce persoanele care nu consuma niciodata sau foarte rar legume si fructe, precum si cei care fumeaza si traiesc intr-un stres continuu, sunt mult mai expusi la gripa sau raceli. Conform statisticilor realizate, din numarul total al barbatilor, doar 8,7% mananca zilnic salata si 14,3% legume. Dupa studii laborioase si indelungate, s-a ajuns la concluzia ca hrana pe care o consumam e decisiva pentru calitatea si durata vietii si ca sistemul imunitar poate fi influentat in bine prin alimentatie. Astfel ca, fiecare dintre noi ne-am putea reduce riscul imbolnavirii alimentandu-ne corect.

Oamenii sunt din ce in ce mai constienti de cat de important este sa-si mentina sanatos sistemul imunitar pana la o varsta inaintata si acest aspect poate fi realizat mai ales prin alegerea inteleapta a alimentelor. Prin studiile moderne au fost identificate anumite substantele bioactive care influenteaza benefic sistemul imunitar si anume vitaminele A, B6, C si E, zincul, seleniul, cuprul, fierul si unele substantele vegetale secundare precum beta-carotenul sau lycopenul. Decisive pentru activitatea sistemului imunitar sunt si grasimile. Studiile recente confirma faptul ca imunitatea organismului creste o data cu eliminarea sau reducerea grasimilor din alimentatie. Recomandarile specialistilor nutritionisti pentru o zi sunt o portie de legume crude, o portie de legume fierte, o data pe zi salata, de doua ori pe zi fructe, una dintre mese putand fi inlocuita cu un pahar de suc proaspat de fructe. Rezultatele sunt si mai bune daca meniul contine o varietate mare de legume si fructe.

Ranjit Chandra, imunolog la Universitatea Carolina de Nord, a efectuat cercetari vreme de 30 de ani pentru gasirea unui regim alimentar care sa intareasca imunitatea. Cercetatorul a observat ca reducerea combativitatii celulelor imunitare este rezultatul insumat al catorva factorilor de risc major si anume stresul, alcoolul in cantitati mari, nicotina, sedentarismul si alimentatia incorecta. Celulele corpului uman produc in masa substante protectoare, dar pentru aceasta au nevoie de sprijin "culinar" adecvat. "Dati-mi o eprubeta cu sange colectat de la o persoana si pot sa va spun exact daca aceasta consuma o cantitate suficienta de fructe si legume", afirma cercetatorul american.

Cercetatorul amercican a realizat urmatorul test, menit sa demonstreze efectul legumelor asupra organismului: 23 de barbati nefumatori, cu greutate normala, intre 27-40 de ani au consumat vreme de doua saptamani o hrana saraca in caroten, dupa care li s-au introdus, zilnic, pe parcursul a catorva saptamani, fie cate 330 ml suc de rosii, fie cate 330 ml suc de morcovi, fie cate 10 g pulbere de frunze spanac. O data pe saptamana li s-a controlat sangele. Rezultatul a fost remarcabil. Sucul de rosii a fost cel mai eficient, subiectii care l-au consumat prezentand cele mai bune valori in ceea ce priveste antioxidantii. In mod evident, lycopenul prezent in rosii s-a dovedit a fi un "captator" de radicali mai puternic decat beta-carotenul. Un pahar de suc de rosii contine pana la 30 mg de lycopen, in timp ce 100 g rosii nu contin decat 3 mg. De fapt, organismul valorifica cel mai bine sucul de rosii. In primul rand, pentru ca celulele vegetale prelucrate ofera mai multa lycopen decat rosia proaspata intreaga si, in al doilea rand, pentru ca grasimea, de pilda o lingura de ulei de masline adaugata la suc, usureaza absorbtia lycopenului de catre intestin. Efectul anticancerigen al rosiilor a fost confirmat in 1999 de si de Edward Giovannucci, medic la Universitatea Harvard. El a efectuat 72 de studii specifice, iar concluzia sa este aceea ca pe masura ce consumul de rosii e mai mare, implicit cantitatea de lycopen din sange creste si in consecinta este redus riscul imbolnavirii de cancer la pancreas, intestine, prostata sau san.

articol preluat de pe www.ayus.ro